SARÍT¹ s. n. 1. Actziunea de a sari; saritura. ◊ Expr. In (sau pe) sarite = sarind in salturi. Alerga iarashi in sarite la domnitor. MARIAN T. 320. (In legatura cu scrisul cititul) Pe sarite = trecind peste anumite partzi omitzind anumite partzi. Ma multzumesc sa transcriu aici pe sarite citeva strofe. MACEDONSKI O. IV 56. 2. Actul impreunarii sexuale la animale. In timpul saritului ei [armasarii] capata o portziune de ovaz ceva mai mare. I. IONESCU D. 529. Forma gramaticala: (in expr.) sarite.