SARÁC A saraci ce adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu are avere care este lipsit de bunurile materiale necesare vietzii; sarman nevoiash. ◊ Expr. Sarac shi curat se spune despre cei care prefera sa ramana saraci (1) decat sa se imbogatzeasca prin mijloace necinstite. ♦ (Substantivat) Cershetor. ♦ (Despre lucruri) Care reflecta saracia; saracacios. 2. (Despre tzari orashe) Lipsit de bunuri materiale (mai ales naturale) populat cu oameni putzin avutzi. ♦ (Despre sol terenuri) Care este putzin productiv; neroditor. 3. (Mai ales cu determinari introduse prin prep. „de”) Lipsit de... fara... ◊ Loc. adj. Sarac cu duhul = lipsit de inteligentza de spirit; prost. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. „in”) Care poseda ceva in cantitate nesatisfacatoare. ♦ Care este in cantitate mica putzin insuficient. ♦ (Despre limba) Care are vocabular redus care poseda insuficiente mijloace de expresie. ♦ Fig. Lipsit de contzinut; inexpresiv. Stil sarac. 4. (Despre surse de lumina) Lipsit de intensitate; slab. 5. (Despre plante vegetatzie) Lipsit de vigoare pipernicit firav. 6. Lipsit de fast modest simplu; banal mediocru. 7. (Exprima compatimire fatza de cineva sau de ceva) Biet sarman nenorocit saracan. [Var.: (pop.) sireác a adj.] Din bg. sb. sirak.