sanctziona vt [At: AR (1829) 1472/32 / V: (inv) ~iuna ~ntz ~ ~ni^[1] / Pzi: ~nez / E: fr sanctionner] 1 A confirma printro sanctziune (1). 2 A da un caracter legal sau oficial. 3 (Pgn) A recunoashte drept valabil adevarat just etc. 4 A conferi un caracter durabil. 5 A consacra (5). 6 (SHi prin largirea sensului) A aplica o sanctziune (6) Si: a pedepsi. 7 (Pex) A dezaproba (1).