samavolnicie sf [At: CORESI, EV. 24 / V: (înv) ~mov~ / Pl: ~ii / E: samavolnic + -ie] 1 (Înv; îf samovolnicie) Libertate de a lucra, de a acționa fiecare după voia sa. 2 Libertate pe care și-o arogă cineva de a proceda, de a acționa după bunul său plac, prin încălcarea (flagrantă a) voinței și a drepturilor altora. 3 Atitudine, acțiune, manifestare samavolnică (2). corectată