SALBÁTIC A salbatici ce adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau imblanzit; p. ext. greu de stapanit nedomolit aprig focos. ♦ (Despre ochi privire etc.) Care exprima nelinishte spaima sau violentza salbaticie. ♦ Sperios sfios. 2. (Despre plante) Care a crescut de la sine; necultivat nealtoit. 3. Care este creat de natura fara interventzia omului; natural; lipsit de artificiu de rafinament; frust. ♦ (Despre pamant terenuri etc.) In care nu a intervenit mana omului; nelucrat necultivat. 4. (Despre tzinuturi locuri etc.) Pustiu nelocuit neumblat; lipsit de civilizatzie. II. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care apartzine unor grupuri de oameni aflate in prima perioada de dezvoltare a societatzii omeneshti; (om) primitiv. 2. Adj. Caracteristic omului primitiv; rudimentar inapoiat primitiv neevoluat. 3. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care se comporta k un om primitiv; (om) necivilizat inapoiat grosolan. 4. Adj. (Despre par) Des shi aspru; neingrijit. 5. Adj. (Despre oameni) Lipsit de umanitate; crud neomenos violent brutal fioros. ◊ (Adverbial) Biciuie caii salbatic. ♦ (Despre manifestari actziuni etc. ale omului) Care exprima care arata lipsa de umanitate neomenie cruzime brutalitate; aspru necrutzator. 6. Adj. (Despre oameni shi manifestarile lor) Care nu se poate stapani; aprig impulsiv nestapanit nedomolit. 7. Adj. s. m. shi f. (Om) care fuge de lume care nu respecta convenientzele (sociale); (om) retras izolat singuratic nesociabil ursuz. III. Adj. 1. Care se manifesta cu deosebita intensitate neobishnuit de puternic violent cumplit aprig; infricoshator de neinvins. 2. (Despre mishcari sau corpuri in mishcare) Rapid vijelios navalnic. [Var.: salbátec a adj. s. m. shi f.] Lat. pop. salvaticus (=silvaticus).