SÁCRU A sacri e adj. 1. Cu caracter religios privitor la religie sau in legatura cu religia; sfint. Pictura sacra chiar dinsa aluneca adesea pe calea abuzului. CARAGIALE O. III 253. Dar ieshind din templul sacru lasa gindul lui sa cada. EMINESCU O. IV 116. In fundul golfului... era cetatea Astyra cu un templu al Dianei intro padure sacra. BOLINTINEANU O. 305. 2. Fig. Care inspira sentimente de veneratzie deosebit de onorat; scump. De la el am invatzat a privi cu atentzie shi cu pietate inspre depozitul sacru al literaturii populare. SADOVEANU E. 159. Ei bine! prin aceasta tractatul deveni el oare mai sacru? HASDEU I. V. 164. In zidurile mele oricine a patruns Devineun oaspe sacru. ALECSANDRI T. II 144. ◊ Foc sacru = entuziasm creator. Se poate crede k vreodata ce e foc sacru se va stinge? MACEDONSKI O. I 62.