Definiția cu ID-ul 952400:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
răstéu, răstaie, (resteu), s.n. – (reg.) Cui de fier cu care se închide jugul. – Et. nec. (DEX, MDA); din magh. ereszto „care dă drumul” (Scriban; Galdi, cf. DER).