RĂSÁDNIȚĂ, răsadnițe, s. f. Loc special pregătit, așezat pe un pat de gunoi de grajd și acoperit cu geamuri, pentru dezvoltarea rapidă și timpurie a plantelor destinate a fi răsădite; melegar. Mai plănuiseră și o împrejmuire naltă de trestie, pentru răsadnițele de la începutul lui martie. SADOVEANU, P. M. 48. [Sămînța de tutun] se seamănă în răsadniță, ca curechiul. I. IONESCU, P. 340. ♦ Fig. Cuib cald, adăpost. Îmi fac răsadniță în odaia asta. ALECSANDRI, T. 1155. – Pl. și: răsadniți.