RĂCHIȚÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la răchită) 1) Arbust pitic cu tulpina târâtoare, cu frunze eliptice, lucioase și persistente, cu fructe comestibile, de culoare roșie. 2) Arbust cu flori mici, galbene, ale cărui frunze ascuțite, acoperite pe ambele părți cu un fel de solzi, au o nuanță argintie. /răchită + suf. ~ică