RÚSTIC A rustici e adj. (Livresc) De tzara k la tzara imitind anumite aspecte ale vietzii de tzara. V. cimpenesc. O casa... incapatoare shi gospodareasca nu lipsita de anume elegantza rustica. CALINESCU E. 49. Acolo batrini shi dezamagitzi in pacea rustica gaseau consolarea cea mare. C. PETRESCU R. DR. 39. Pe jgheabul verde al cishmelei un faun rustic co naiada Sau prins de vorbe shi de glume sub licaririle din cer. MACEDONSKI O. I 63. ◊ (Adverbial) Dar ocnashul traducind rustic in limba lui intimplarea asta carel supara a linishtito domol. POPA V. 34. ♦ Necioplit grosolan neshlefuit. Strinsei verde... cu dreapta mea cam rustica dreapta grasulie... a domnului Georges. HOGASH M. N. 31. ♦ (Despre elemente de arhitectura shi ornamente) Cu suprafatza bruta nefinisata.