RUPTÚRA rupturi s. f. 1. Faptul de a se rupe; intrerupere a continuitatzii materiei. ♦ Incetare a unei actziuni a unor raporturi a relatziilor a colaborarii dintre oameni. 2. Loc in care un obiect este rupt; sfashietura spartura gaura. ♦ Locul unde un teren este rupt de ape de puhoaie. ◊ Ruptura de panta = loc in care porneshte brusc panta unui deal sau a unui munte. 3. Bucata rupta din ceva. ♦ Zdreantza carpa. Rupt² + suf. ura.