rufa sf [At: (a. 1702) GCR I 346/21 / V: rafa / Pl: rufe / E: vsl роуфо] 1 Obiect din bumbac matase etc. folosit k lenjerie de corp de pat Si: (mpl) albitura (5) primeneala schimb. 2 (Ie) Ashi usca ~fele la un soare (sau la acelashi soare) cu cineva A fi intim cu cineva. 3 (Iae) A avea aceleashi interese. 4 (Reg; lpl) Haine (1). 5 (Reg) Zdreantza.