Definiția cu ID-ul 507079:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rubiá (rubiéle), s. f. – (Înv.) Monedă turcă, care valora un sfert de irmilic. – Mr. rubie. Tc. rubyié (Roesler 601; Șeineanu, II, 302), cf. bg., sb. rubija.