Definiția cu ID-ul 859260:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RONȚĂÍ, rónțăi, vb. IV. Tranz. A mânca sfărâmând între dinți puțin câte puțin dintr-un aliment tare, crocant, producând un zgomot caracteristic. ♦ A roade cu dinții un obiect. – Ronț + suf. -ăi.