ROMAN² A (< lat. romanus) adj. s. m. shi f. 1. Adj. Propriu Romei antice care se refera la Roma care apartzine Romei. V. latin. ◊ Cifre romane = semne speciale (litere sau combinatzii de litere) care reprezinta numerele. V. shi cifra. Biserica r. = Biserica catolica; catolicism. 2. Arta r. = denumire data artei dezvoltate in Roma antica shi apoi in Imp. Roman a carei evolutzie se situeaza intre sec. 4 i. Hr. shi sec. 4 d. Hr. Prin a.r. antica se intzelege nu numai arta care sa dezvoltat in metropola ci shi realizarile artistice din provincii. Istoria a.r. se divide in doua mari perioade: republicana shi imperiala. In prima parte a perioadei republicane pana catre sec. 3 i. Hr. (ashanumita perioada primitiva) a.r. antica a fost puternic influentzata de arta etrusca. Principalele elemente ale arhitecturii etrusce arcul shi cupola au fost mult utilizate in arhitectura romana; tot de la etrusci romanii au preluat sistemul constructziilor de apeducte tehnica taierii pietrei shi prelucrarea metalelor. Din aceasta perioada dateaza inchisoarea mamertina templul lui Iupiter Capitolinul sh.a. Incepand din sec. 3 i. Hr. patrund in arta romana influentzele elenistice care altoite pe fondul traditzional vor constitui un factor definitoriu in perioada urmatoare. O prelucrare tot mai abila a materialelor folosirea pe scara larga a betonului constanta preocupare pentru realizarea cu un minimum de cheltuiala a unor edificii grandioase shi cu apareiaj complex au asigurat arhitecturii romane din perioada imperiala o diversitate shi maretzie fara precedent in arta antica. Preluand din arhitectura elenistica sistemul ordinelor greceshti romanii au preferat corinticul care lau interpretat in nenumarate forme decorative creand in cele din urma un ordin nou ordinul compozit. De asemenea in arhitectura romana a fost folosit ashanumitul ordin toscan de origine etrusca. In perioada imperiala arhitectura romana a atins deplina maturitate. Definitorii pentru arhitectura romana din aceasta perioada sunt: a) folosirea blocajului shi placajului in constructzii (miezul zidului era alcatuit dintro masa informa de pietre shi caramizi legate prin mortare fatzadele fiind placate cu piatra fatzuita sau marmura divers colorata in cazul constructziilor pretentzioase); b) indrazneatza intrebuintzare a arcului shi cupolei (Panteonul din Roma are o cupola cu diametrul de 4330 m); c) varietatea shi maretzia programelor arhitectonice. Constructziile erau incadrate intrun sistem urbanistic precis constand in esentza din doua axe stradale perpendiculare (carda shi decumanum) la intersectzia carora se afla piatza principala forul. Arhitectzii romani au tratat cu multa libertate programele statornicite in arhitectura greaca (temple bazilici amfiteatre) creand in acelashi timp programe noi. Porninduse de la prototipuri greceshti au fost construite temple dreptunghiulare (templul Fortunei virile) sau circulare (templul Vestei Panteonul). Un loc important in arhitectura publica il ocupau termele uneori de proportzii grandioase (termele lui Caracalla) teatrele (teatrul lui Marcellus) circurile (Colosseum) amfiteatrele (amfiteatrul Castrense) bazilicile (bazilica lui Maxentziu) arcurile de triumf (arcul lui Titus arcul lui Constantin). Constructziile dobandeau deseori rezolvari de o certa valoare inginereasca shi artistica apeductele de la Sequoia (Spania) shi Gard (Frantza) k shi podul de pe Via Aurelia (Roma) fiind exemple de notorietate universala. Palatele shi vilele de lux ale patriciatului roman uimesc shi azi prin amploare shi rafinamentul amenajarilor. Curtzile interioare shi incaperile palatelor erau decorate cu statui shi picturi murale foarte multe inspirate din arta greaca (Palatul Flaviilor de pe Palatinum Roma Vila lui Adrian la Tivoli Palatul lui Diocletzian din Split Croatzia casa Poetului shi casa Faunului din Pompei). In sculptura romanii au fost puternic influentzatzi de statuara greaca. Deosebit de interesante k document istoric sunt reliefurile care decoreaza monumentele trimfale evocand razboaiele R. cu diferite popoare (Columna lui Traian shi Columna lui Aureliu Roma Monumentul de la Adamclisi Dobrogea). De reala valoare artistica sunt reliefurile amintind arta elenistica care decoreaza Altarul Pacii (Ara Pacis) ridicat de Octavian August (13 i. Hr.) la Roma. Sculptura romana a excelat in arta portretului gen in care au fost realizate numeroase opere remarcabile prin puterea de caracterizare a personajelor (bustul lui Nero bustul lui Caracalla bustul lui Gordianus). Pictura sa bucurat de un real prestigiu in R. antica atat in decorarea edificiilor publice shi a locuintzelor cat shi in ornamentarea sarcofagelor shi a mobilierului. Cele mai frumoase exemple de pictura romana sau pastrat pe peretzii unor vile din Pompei shi Roma. Dezvoltand traditziile picturii elenistice alexandrine in primul rand pictorii romani au realizat opere caracterizate prin vioiciunea cromatica prin efectele de lumina shi prin libertatea tratarii (decoratziile din Casino Rospigliossi Roma din casa Poetului Pompei etc.). In provincii in functzie de traditziile artistice locale au avut loc shi unele sinteze care nu se regasesc in alte partzi. Deosebit de importanta a fost arta romana din provincia Siria unde au fost realizate monumente de dimensiuni colosale (tempulul lui Iupiter Heliopolitanul din Baalbek) shi unde sa constituit un anume tip de bazilica transmis apoi arhitecturii medievale bizantine shi romanice. Un loc important in a.r. lau ocupat orfevraria numismatica shi gliptica. Pe terit. Romaniei a.r. este reprezentata prin cateva monumente importante: monumentul triumfal de la Adamclisi ridicat de Traian in 105 palatul Augustaliilor shi amfiteatrul de la Sarmizegetusa termele de la Histria podul de la Drobeta TurnuSeverin construit de catre arhitectul Apolodor din Damasc (101) mozaicul de la Constantza (sec. 23) etc. In muzeele arheologice din Bucureshti Constantza ClujNapoca Deva etc. se pastreaza numeroase statui de epoca romana vase de lut obiecte de arta care ilustreaza exceptzionala inflorire a artelor shi meshteshugurilor pe teritoriul Daciei romane. A.r. a sintetizat shi a raspandit principiile artistice ale lumii antice influentzand arta bizantina musulmana romanica shi a Renashterii. 3. S. m. (In Imp. Roman) Nume dat celor care se bucurau de drepturi depline de cetatzenie. ♦ Locuitor al Romei.