2) *román a adj. (lat. romanus d. orashu Roma. V. roman). Al vechiĭ Rome: republica romana. Al vechĭuluĭ imperiŭ roman: Dacia a fost provincie romana. Demn de vechiĭ Romanĭ: virtute romana. Catolic: biserica romana. Al Romeĭ actuale: primaria romana. Cifre romane cifre latine (I V X L C D M = 1 5 10 50 100 500 1000). Arhitectura romana stilu cu bolte deplin arcate (toscan shi compus) care a precedat stilu gotic in evu mediŭ. SHcoala romana (in pictura) shcoala luĭ Perugino († 1524). Limbile romane limbile romanice. S. m. shi f. (lat. Romanus). Locuitor din Roma saŭ din imperiu roman: Romaniĭ aŭ stapinit intreaga lume cunoscuta de ceĭ vechĭ. Arta Romana arta care derivata direct din arta latina se inspira din stilu bazilicilor shi orashelor latine. Edificiile fura maĭ intiĭ acoperite c’o constructziune de lemn; bolta n’a aparut de cit in seculu X shi maĭ intiĭ in Achitania. Afara de elementele antice in arta romana se afla shi elemente orientale shi bizantine. Preocupaaĭ sa ushureze suporturile sa faca echilibru impingeriĭ boltelor pe zidurile laterale arhitectziĭ dadura tot maĭ multa importantza stilpuluĭ (coloaneĭ) shi arculuĭ inventara impartzirea bolteĭ in treĭ (asha numitu trifórium adica „cu treĭ ushĭ”) shi admit shi cúpola bizantina pe asha numitele „pendentive” adica partea boltziĭ sferice dintre marile arcurĭ ale domeĭ. Zidurile foarte groase shi cu putzine ferestre is sprijinite de alte zidurĭ construite k nishte proptele. Spatziu interior e strimt ĭar planu bazilicilor romane ĭa forma uneĭ crucĭ. Ushile shi ferestrele is de ordinar in semicerc orĭ semicerc cu prelungirĭ paralele. Maĭ ales in detaliile decoratziuniĭ interioare fantazia ishĭ dadu drumu. Arta romana se dezvolta incepind din seculu XI maĭ ales gratzie ordinelor calugareshtĭ. Principalele shcoale de arhitectura aŭ fost: cele din Cluny saŭ Burgundia (biserica din Vézelay) din Auvernia (Sfintu Sernin din Tuluza Sfintu Trofim din Arles) din Périgord (Sfintu Front din Périgueux) din Poitou (bisericile din Poitiers) shi din Normandia (bisericile din Caen Evreux Rouen Bayeux).