RÓCHIE rochii s. f. Imbracaminte femeiasca lucrata din diferite tzesaturi la care bluza shi fusta formeaza o singura piesa de obicei din acelashi material. Elena Lipan adusese o croitoreasa cu ziua in casa sai prefaca o rochie neagra. C. PETRESCU C. V. 169. Stapina casei imbracata intro rochie neagra de matasa ushoara incinsa peste mijloc cu un colan lucrat in solzi auritzi statea in picioare dinaintea mea shi ma privea nemishcata. HOGASH M. N. 20. Ii foshnea uscat pe frunze poala lung’ a albei rochii. EMINESCU O. I 85. Pronuntzat: chie. Varianta: róche rochi (MACEDONSKI O. III 38 CARAGIALE M. 308) s. f.