RITM ritmuri s. n. 1. Succesiune simetrica shi periodica a silabelor accentuate shi neaccentuate intrun vers sau in proza ori a accentelor tonice intro fraza muzicala; cadentza tact; p. ext. efect obtzinut prin aceasta ashezare. ♦ Vers. 2. Desfashurare gradata treptata a unei actziuni evolutzie mai rapida sau mai lenta a unei activitatzi conditzionata de anumitzi factori. ♦ Periodicitate a unei mishcari a unui proces a unei activitatzi. ♦ Mishcare regulata; tempo cadentza. 3. Repetare periodica a unor elemente de arhitectura sau de decoratzie la o constructzie. Din ngr. rithmós fr. rythme lat. rhythmus.