RITM ~uri n. 1) Succesiune regulata in timp (a unor elemente). ~ cardiac. 2) (in muzica versificatzie dans) Organizare armonioasa a sunetelor sau a mishcarilor; tact; cadentza. 3) Viteza de executzie; grad de iutzeala (in efectuarea unei actziuni); tempo. Merge intrun ~ sustzinut. /<ngr. rythmós fr. rythme lat. rhythmus