Definitzia cu ID-ul 506688:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ride (rid ris) vb. 1. Ashi manifesta veselia prin mishcarea fetzei shi a gurii. 2. A se distra a face haz. 3. (Cu prep. de) Ashi bate joc a lua in ris. 4. (Cu de shi pron. ishi) A viola a silui o femeie. Mr. arid(ere) arishu aris megl. rǫd rǫsh rǫs istr. ardu ars. Lat. rῑdĕre (Densusianu Hlr. 147; Pushcariu 1459; REW 7302) cf. it. ridere prov. fr. rire sp. reir port. rir. Cf. ris. Der. rizator adj. (vesel rizaretz) formatzie literara dupa fr. riant; suride vb. dupa fr. sourire; deridere s. f. traducere a fr. dérision dubletul lui deriziune s. f. (zeflemea) der. derizoriu adj. din fr. dérisoire; surizator adj. dupa fr. souriant.