RICÍN, ricini, s. m. Plantă erbacee sau arborescentă originară din Africa, cu tulpina de culoare roșiatică, cu frunze mari, crestate ca o palmă, strălucitoare, cu florile dese, cele femele roșietice și cele mascule gălbui (Ricinus communis); căpușă (2). ◊ Ulei (sau unt) de ricin = ulei extras din semințele acestei plante, întrebuințat, în medicină, ca purgativ; (popular) ricină. – Variantă: (învechit) rițín (PISCUPESCU, O. 293) s. m.