REZISTÉNTZA s.f. I. 1. Calitatea unui corp de a rezista la actziunea unui alt corp (care tinde sal rupa). ♦ Fortza de opunere a unui mediu la realizarea unei actziuni. ♦ Obishnuintza a microbilor cu medicamentul administrat pentru combaterea lor datorita abuzului de antibiotice. 2. Fortza opusa de un conductor la trecerea curentului electric prin el. ♦ (Concr.) Rezistor. 3. Putere de a rezista la o boala la o oboseala etc. II. (Fig.) Impotrivire opozitzie. ♦ Piedica obstacol greutate. ♦ Mishcare a patriotzilor care in tzarile ocupate de fascishti intre anii 1940 shi 1945 au luptat impotriva politicii de colaborare cu aceshtia. [Cf. fr. résistance it. resistenza].