REZISTÉNTZA ~e f. 1) v. A REZISTA. 2) Caracter rezistent; durabilitate; trainicie. ~a materialelor. 3) Fortza de opunere; impotrivire. 4) Element de circuit care prezinta o anumita rezistentza electrica shi este folosit in constructzia reostatelor a aparatelor de incalzire electrica shi in electrotehnica; rezistor. [G.D. rezistentzei] /<fr. résistence it. resistenza