RETRÁGE vb. I. tr. a trage inapoi. ◊ a lua inapoi ceva. ◊ (fig.) a retracta. II. refl. 1. (despre armate) a parasi pozitziile din fatza inamicului. 2. a ieshi voluntar dintro functzie dintro institutzie etc. 3. a merge inapoi a pleca. ◊ (despre mijloace de transport in comun) a ieshi din circulatzie. 4. (despre ape curgatoare) a reintra in albie dupa revarsare. (< lat. retragere dupa fr. retirer)