RETRÁGE vb. III. 1. tr. A trage inapoi; a lua inapoi ceva. ♦ refl. A parasi pozitziile din fatza inamicului. ♦ refl. A ieshi voluntar dintro functzie dintro institutzie etc. 2. refl. A merge inapoi a pleca. ♦ (Despre mijloace de transport in comun) A ieshi din circulatzie intrerupandushi activitatea. 3. refl. (Despre ape curgatoare) A intra din nou in albie dupa revarsare. 4. tr. (Fig.) A retracta. [P.i. retrág. / < re + trage dupa fr. retirer].