RETÓRIC A I. adj. care apartzine retoricii; de retor. ◊ (peior.; despre stil) afectat emfatic. II. s. f. 1. arta exprimarii alese utilizata in scopul convingerii unui auditoriu; oratorie elocventza. ♦ figura (de) ~a = forma de exprimare intorsatura de fraza care infrumusetzeaza stilul dandui mai multa plasticitate shi vigoare. 2. (peior.) declaratzie emfatica; afectare (< fr. rhétorique lat. rhetorica gr. rhetorike)