Definiția cu ID-ul 351466:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RÉTOR ~i m. 1) (în antichitatea greco-romană) Profesor de retorică. 2) înv. Persoană care putea ține un discurs în public, făcând uz de un stil elevat; orator. /< ngr. rítor, lat. rhetor, ~oris