RESTÉU resteie s. n. Fiecare dintre cele doua bare in forma de cui facute din fier sau din lemn cu care se inchid laturile jugului pentru a retzine grumazul animalului in jug. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu resteul = a se purta aspru (cu cineva). [Var.: (reg.) rastéu restéi s. n.] Et. nec.