Definiția cu ID-ul 506617:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rénghi (rénghiuri), s. n. – 1. Farsă, bufonadă. – 2. Mișcare greșită, festă. – Var. renchi. Mr. renghia. Tc. (per.) rengy (Șeineanu, II, 301; Lokotsch 1700), cf. ngr. ῥέγϰι, sb. renk.