RELIÉF (< fr. germ.) s. n. 1. (GEOGR.) Abatere pozitiva sau negativa a suprafetzei litosferei fatza de un plan de referintza general (suprafatza oceanului planetar) cand se refera la dimensiuni mari sau local (suprafatza unei forme de r. oarecare) cand este vorba de dimensiuni mijlocii shi mici. In raport cu sensul abaterii de la planul de referintza r. poate fi: pozitiv (continente campuri culmi creste movile etc.) sau negative (bazine oceanice depresiuni vai crovuri etc.). Este alcatuit din: elemente de r. (suprafetze orizontale shi inclinate k de ex. versant povarnish camp pod fund de vale etc.) forme elementare de r. care reprezinta asocieri de elemente k de ex. valea (care este alcatuita din doi versantzi ce intersecteaza sau se racordeaza in partea lor inferioara prin intermediul unei suprafetze orizontale numita fund de vale) interfluviul (care este fie alcatuit dintro suprafatza plana orizontala sau slab inclinata marginita de doua povarnishuri fie din doua povarnishuri care se intersecteaza in partea lor superioara etc.) shi forme complexe de r. care reprezinta asocieri de forme elementare de r. pozitive shi negative (campii dealuri podishuri muntzi etc.). Dupa dimensiuni se deosebesc urmatoarele categorii: megarelief (continente bazine oceanice) macrorelief (muntzi podishuri campii depresiuni) mezorelief (interfluvii vai) shi microrelief (neregularitatzi ale caror variatzii altimetrice nu depashesc catziva metri k de exemplu: crovuri movilitze inierbate palnii carstice lapiezuri etc.). R. sa format k rezultat al actziunii simultane conjugate a fortzelor endogene shi exogene asupra suprafetzei Pamantului. Aceste fortze actzioneaza in mod antagonist: cand cele endogene creeaza prin mishcari pozitive ale scoartzei depresiuni ale suprafetzei Pamantului cele exogene tind de asemenea sa le niveleze de asta data insa prin procese de acumulare a materialelor rezultate in urma eroziunii proeminentzelor invecinate. R. prin altitudinea orientarea shi alcatuirea sa geologica modifica conditziile climatice (atat macroclima cat mai ales microclima) shi contribuie la diversificarea hidrografiei invelishului vegetal a celui de soluri shi a faunei. 2. (ARTE PLAST.) a) Lucrare de sculptura caracterizata prin aceea k intreaga compozitzie adera la un plansuport fatza de care volumele se desprind mai mult sau mai putzin. In functzie de gradul de evidentziere a volumelor fatza de suprafatzasuport se disting mai multe feluri de r.: meplat (denumit shi r. scobit sau incizat) basorelief r. inalt (denumit shi altorelief). R. sunt intrebuintzate la decorarea edificiilor a soclurilor de monumente a mobilierului a unor obiecte de arta decorativa; b) (In grafica sau in pictura) Modelajul sculptural al volumelor obtzinut prin valoratzie; c) Tehnica speciala in gravura. V. shi gravura.