RÉGULA s. f. (< lat. régula cf. it. regola dupa fr. règle): norma (v.) lingvistica. In mod obishnuit in limba romana se vorbeshte despre mai multe tipuri de r. lingvistice: r. de despartzire a cuvintelor in silabe r. ortoepice (de pronuntzare corecta) r. ortografice (de folosire corecta a semnelor ortografice shi de scriere corecta a cuvintelor) r. de punctuatzie (de folosire corecta a semnelor de punctuatzie). R. de despartzire a cuvintelor in silabe sunt r. obligatorii fixate prin uz de care tzin seama (sau de care ar trebui sa tzina seama) vorbitorii limbii noastre in folosirea cuvintelor. Cele mai importante dintre aceste r. sunt: a) o consoana ashezata intre doua vocale formeaza intotdeauna silaba cu vocala urmatoare: calamitate bucurie etc.; b) doua trei sau patru consoane ashezate intre doua vocale formeaza silabe diferite: prima consoana trece de obicei la prima silaba iar celelalte consoane trec de obicei la silaba urmatoare k in cuvintele activ astazi multe poarta aspru dintre industrie noastre; monstru etc.; c) doua vocale succesive (in hiat care nu formeaza diftong) trec in silabe diferite: prima vocala trece la prima silaba iar cealalta vocala la silaba urmatoare k in cuvintele cereale duet feerie fiintza poezie zoologie etc.; d) o semivocala shi o vocala sau doua semivocale shi o vocala din cadrul unui diftong sau triftong intra toate in aceeashi silaba: tzeava piatra ieftin ciorchine leorpai paine moara roua ziua leoarca veneau suiau taiai etc.; e) grupurile consonantice bl br cl cr dl dr fl fr gl gr pl pr tl tr vl vr raman in aceeashi silaba: tabla abraziv declam lacrima Codlea codru aflase refren isoglosa agrar poplin ceaprazar batlan retras evlavie livrea etc.; f) grupurile consonantice ct ctz pt precedate de consoane se despart trecand prima la silaba dinainte iar a doua la silaba urmatoare: punctuatzie functzie somptuos etc.; g) cuvintele compuse cu componentele sudate se despart in silabe tzinanduse seama de aceste componente: atotshtiutor (< a + tot + shtiutor) binevenit (< bine + venit) dreptunghi (< drept + unghi) niciodata (< nici + o + data) oricand (< ori + cand) portaltói (< port + altoi) scurtcircuit (< scurt + circuit) etc.; h) cuvintele derivate cu prefixe sau cuvintele imprumutate compuse cu structura analizabila in limba romana se despart in silabe tzinanduse seama de existentza elementelor componente: destainui (< des + tainui) nestabil (< ne + stabil) neshtiutor (< ne + shtiutor) dezarticula (< dez + articula) inegal (< in + egal) inadecvat (< in + adecvat) inoperant (< in + operant) inuman (< in + uman) prescrie (< pre + scrie) etc. R. ortoepice sunt r. de pronuntzare corecta a sunetelor shi a cuvintelor din limba. Cele mai importante dintre acestea pentru limba romana sunt in aceiashi timp shi r. ortografice. Astfel: 1) dupa j shi sh se pronuntza shi se scrie a nu ea in cuvintele coaja jale tanjala coshar shapte usha etc.; 2) dupa j shi sh se pronuntza shi se scrie ea nu a in sufixele ean eala shi eatza ale substantivelor doljean prajeala ieshean gresheala rosheatza etc.; 3) dupa j shi sh se pronuntza shi se scrie a nu e in cuvintele plaja straja uriasha fruntasha etc. in substantivele shi adjectivele derivate infricoshator crucishator ingrashamant etc. in formele verbale protejam angajam infatzisham imbratzisham etc. in pluralele substantivelor de origine infinitivala angajari infatzishari imbratzishari etc.; tot a nu e se pronuntza shi se scrie in formele verbale acopar acopera sufar sufera dadeam sa aiba etc.; 4) dupa consoanele j shi sh se pronuntza shi se scrie e nu a in radacina cuvintelor jecmani jelanie jelui inshela shedea shes etc.; 5) se pronuntza shi se scrie e nu i in finalul elementului de compunere ante: antepenultim antevorbitor antemeridian antebelic etc.; 6) dupa consoanele j shi sh se pronuntza shi se scrie i nu i in gerunziile verbelor de conjugarea I angajand degajand infatzishand ingroshand etc.; tot cu i shi nu cu i se pronuntza shi se scrie in gerunziul verbului a crea: creand shi la inceputul substantivului intreprindere; 7) in neologisme e initzial sau e in hiat la inceput de silaba se pronuntza shi se scrie e nu ie: ecran ecuator epoca era eroism evident examen explozie etc. aeroport alee poem agreez creez etc.; 8) e final din sufixul lexical etze se pronuntza shi se scrie e nu a in substantivele batranetze frumusetze tineretze etc.; 9) e accentuat inaintea unei silabe cu vocala e se pronuntza shi se scrie e nu ea: crede vede verde etc.; 10) dupa j r s sh tz shi z vocala e se pronuntza shi de scrie e nu a in cuvintele jertfa reushita matase shed tzepi zece etc.; 11) dupa consoanele j s sh tz shi z shi dupa grupul consonantic st se pronuntza shi se scrie i nu i in radacina cuvintelor jir singur mashina subtzire zile stinge etc.; tot i nu i se pronuntza shi se scrie in cuvintele imbold incarna intitula etc.; 12) se pronuntza shi se scrie e nu a in prepozitziile catre de shi pe; i nu i in prepozitziile din dintre dintru dinspre etc.; i nu a in prepozitzia pana; a nu e in prepozitzia dupa; 13) se pronuntza shi se scrie i final in pronumele demonstrative de identitate acelashi aceeashi aceiashi aceleashi; in pronumele de intarire insushi insashi inshishi inseshi shi in adverbele iarashi shi totushi; 14) se pronuntza shi se scrie i nu e in sufixul atic din adjectivele indemanatic primavaratic tomnatic varatic etc. shi in prima silaba a adjectivului distructiv; 15) se pronuntza shi se scrie i nu a in sufixele verbelor derivate din onomatopee care au pe i in radacina: bajbai carai dardai gagai harai marai parai scartzai tarai vajai etc.; 16) se pronuntza shi se scrie o nu oa in singularele baroca echivoca pedagoga etc. in numeralele doua shi noua in pronumele noua shi voua shi in formele substantivale roua shi oua; 17) se pronuntza shi se scrie ae nu aie in cuvintele aer shi faeton shi in derivatele primului: aerian aerisi aerodrom aeroport etc.; 18) se pronuntza shi se scrie ea nu eia in cuvintele crea creare creatzie recrea recreatzie agrea agreabil impermeabil etc.; 19) se pronuntza shi se scrie ee nu eie in cuvintele alee epopee idee; licee orhidee; agreez creez etc.; 20) se pronuntza shi se scrie ie nu i in formele verbale scriem scrietzi sa scriem sa scrietzi a scrie; 21) se pronuntza shi se scrie i nu i in cuvintele conshtiintza conshtiincios conshtiinciozitate fiind fiindca fiintza shtiintza etc.; 22) se pronuntza shi se scrie oe nu oie in cuvintele poem poezie poet etc.; 23) se pronuntza shi se scrie oo nu o in cuvintele alcool cooperator cooperativa zoologie zootehnie etc.; 24) se pronuntza shi se scrie ue nu uie in cuvintele duel duet menuet perpetuez accentuez etc.; 25) se pronuntza shi se scrie ia nu ea dupa b p m f shi v in cuvintele biata piatra piatza amiaza fiare viatza etc.; se pronuntza shi se scrie la fel shi in cuvintele aceshtia atatzia aceia aceiashi; 26) se pronuntza shi se scrie ea nu a dupa s tz shi z in cuvintele seama seara seaca tzeapa tzeapan zeama imbulzeala etc. shi ea nu ia in femininele pronominale aceea shi aceeashi; 27) se pronuntza shi se scrie ie nu e in cuvintele miel miere miercuri fiere fierbe piere piept pierde vietzi etc. 28) se pronuntza shi se scrie i nu ai in cuvintele caine maine paine shi i nu ai in numeralul ordinal intai; 29) se pronuntza shi se scrie ua nu o in numeralele doua shi noua in pronumele personale noua shi voua in adjectivul noua in substantivele piua roua shi ziua shi in verbul ploua; 30) se pronuntza shi se scrie b nu v in numele lunilor decembrie februarie septembrie octombrie shi noiembrie; 31) se pronuntza č shi se scrie c nu tz in cuvintele cifra cilindru ciment civil lucerna viciu etc.; 32) se pronuntza d shi se scrie d nu z in formele verbale aprind sa aprind ard sa arda aud sa auda cad sa cada etc.; 33) se pronuntza shi se scrie h nu se omite in cuvintele hegemon hibrid hidrogen hipodrom hotel etc.; nu se pronuntza shi nu se scrie h in cuvintele coerent umor etc.; 34) se pronuntza shi se scrie j nu giu in cuvintele imprumutate din limba franceza formate cu sufixul aj: filaj dresaj personaj peisaj anturaj etc.; se pronuntza shi se scrie giu nu j in neologismele cortegiu naufragiu ravagiu etc.; 35) se pronuntza shi se scrie n nu i (ie) in formele verbale raman sa ramana spun sa spuna tzin sa tzina etc.; 36) se pronuntza shi se scrie r nu i (ie) in formele verbale cer ceri sa ceara pier pieri sa piara sar sari sa sara etc.; 37) se pronuntza shi se scrie s nu z in neologismele terminate in asm shi ism shi in derivatele lor: marasm plasma pleonasm sarcasm prisma; de asemenea in cuvintele imprumutate din franceza formate cu sufixul ism: parnasianism socialism structuralism etc. shi in neologismele chermesa premisa sesiune etc.; 38) se pronuntza shi se scrie s nu sh in cuvintele deschide deschis fisa scena schimba stand stofa etc.; 39) se pronuntza shi se scrie sh nu j inainte de n in cuvintele obishnuit pashnic strashnic veshnic etc.; 40) se pronuntza cs nu s shi se scrie x in cuvintele expeditiv expeditzie experientza exploatare explozie etc. iar csh nu cs in pluralele ficshi shi ortodocshi; 41) se pronuntza gz nu s sau z shi se scrie x in cuvintele exact exactitate examen exemplu etc.; 42) se pronuntza shi se scrie cv nu cu in cuvintele adecvat cvartet etc.; 43) se pronuntza shi se scrie nn nu n in derivatele cu prefixul in cand cuvintele de baza incep cu n: innegrí innodá innoí innopta etc.; 44) se pronuntza shi se scrie n nu nn in cuvintele inabushi inota ineca; 45) se pronuntza shi se scrie r in prepozitziile prin shi printre; 46) se pronuntza shi se scrie z nu j in pluralele brazi chinezi cruzi francezi etc. shi in singularul dezghetzat; 47) se pronuntza shi se scrie z nu s in prefixele dez shi raz din cuvintele dezamagi dezaproba dezechilibru dezbraca dezdoi dezgoli dezlega dezmintzi deznoda dezradacina; razbate razbuna razgandi etc.; 48) se pronuntza shi se scrie v nu vr in formele verbale voi voiesc voieshti voieshte voim voitzi voiesc voiam voisem am voit etc.; 49) se pronuntza shi se scrie corupt nu: conrupt; se nu: sa (in: se duce); strain nu strein sau strin etc.