Definitzia cu ID-ul 506607:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rége (régi) Monarh. Lat. regem (sec. XIX). Este dubletul lui riga s. m. (rege) inv. din mgr. ῥήγας cf. mr. riga alb. reg v. sb. riga. Der. regal adj. din lat. regalis (sec. XIX); regala s. f. (cana de bere; tzigara populara in trecut); regalist s. m. (partizan al regelui) format dupa fr. royaliste; regalitate s. f. (monarhie); regat s. n. (stat guvernat de rege) var. inv. rigat de la riga; regatzean adj. (din Romania inainte de unirea din 1918); regent s. m. din fr. régent; regentza s. f. din fr. régence; regesc adj. (de rege regal); regeshte adv. (k regii); regina s. f. din lat. regina (sec. XIX).