REFUGIÁ refugiez vb. I. Refl. A fugi a se pune la adapost a se retrage din fatza unui pericol a unei neplaceri etc. (undeva sau la cineva) spre a gasi ocrotire sprijin. Oamenii se refugiasera... in incaperi calde in scaune trase la gura sobei. C. PETRESCU C. V. 137. De cind citea despre lumea care se refugiase la orashe ishi intreba intruna sotzul k ea ce face shi cum ramine aici. REBREANU R. II 63. ◊ Fig. Speriat de asprele realitatzi ale vietzii se refugia in linishtitul imperiu al trecutului. VLAHUTZA O. A. 238. Pronuntzat: gia. Varianta: (invechit) refugí (HASDEU I. V. 65) vb. IV.