2 intrări
13 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care reformează, care aduce reforme, care reînnoiește; propagator de reforme. – Din fr. réformateur, lat. reformator.
reformator, ~oare [At: DRLU / Pl: ~i, ~oare / E: lat reformator, -oris, fr réformateur] 1-2 smf, a (Persoană) care aduce schimbări. 3 smf Înfăptuitor al Reformei religioase.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care reformează, care aduce reforme, care înnoiește; propagator de reforme. – Din fr. réformateur, lat. reformator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adj. (Și substantivat; despre persoane) Care reformează, care aduce reforme, care înnoiește. Ne-au trimis... un reformator. C. PETRESCU, Î. II 130. Versul lui Eminescu se detașează într-un relief izbitor. Simți îndată că ai de-a face cu un reformator. Primele lui poezii sînt un strigăt puternic de revoltă artistică. VLAHUȚĂ, O. A. 239. ◊ Fig. Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator? ALECSANDRI, P. II 6. O an, prezis atîta, măreț reformator! Începi, prefă, răstoarnă și îmbunătățează. ALEXANDRESCU, M. 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFORMATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. 1. (Propagator) de reforme, (cel) care reformează, care înnoiește. 2. (Înfăptuitor, adept) al Reformei (2). [Cf. fr. réformateur, lat. reformator].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFORMATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. 1. (propagator) de reforme, (cel) care reformează, înnoiește. 2. (înfăptuitor) al Reformei (2). (< fr. réformateur, lat. reformator)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REFORMATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) și substantival (despre persoane) Care face reforme; care reformează. 2) (despre idei, teorii etc.) Care prevede reforme. /<fr. réformateur, lat. reformator, ~oris
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reformator a. și m. care aduce reforme: o an, măreț, reformator! GR. AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*reformatór, -oáre s. Care reformează: Solone a fost un înțelept reformator. Șefu uneĭ reforme religioase: reformatoriĭ secululuĭ XVI.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reformatór adj. m., s. m., pl. reformatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. reformatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reformatór adj. m., s. m., pl. reformatóri; f. sg. și pl. reformatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REFORMATÓR adj. v. înnoitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFORMATOR adj. înnoitor, primenitor, regenerator, transformator, (livr.) novator. (O mișcare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
reformator, reformatorisubstantiv masculin reformatoare, reformatoaresubstantiv feminin reformator, reformatoareadjectiv
- 1. (Persoană) care reformează, care aduce reforme, care reînnoiește; propagator de reforme. DEX '09 DLRLC DNsinonime: înnoitor
- Ne-au trimis... un reformator. C. PETRESCU, Î. II 130. DLRLC
- Versul lui Eminescu se detașează într-un relief izbitor. Simți îndată că ai de-a face cu un reformator. Primele lui poezii sînt un strigăt puternic de revoltă artistică. VLAHUȚĂ, O. A. 239. DLRLC
- Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator? ALECSANDRI, P. II 6. DLRLC
- O an, prezis atîta, măreț reformator! Începi, prefă, răstoarnă și îmbunătățează. ALEXANDRESCU, M. 5. DLRLC
-
etimologie:
- réformateur DEX '09 DEX '98 DN
- reformator DEX '09 DEX '98 DN