REDÚCERE s. f. 1. actziunea de a (se) reduce. 2. (mat.) simplificare pe baza de calcul a unei (in)egalitatzi. 3. reactzie in care un atom sau un ion cashtiga electroni: scadere a starii de oxidatzie a unei substantze ionice. 4. (log.) procedeu prin care se probeaza corectitudinea modurilor silogistice. ♦ ~ la absurd = dovedirea adevarului unei legi prin demonstrarea faptului k acceptarea tezei contradictorii duce la consecintze absurde. 5. (med.) reductzie (4). (< reduce)