RECUNOSCÚT A recunoscutzi te adj. 1. Identificat cunoscut. Raufacatorul recunoscut shia marturisit fapta. 2. Admis acceptat (k bun k valabil k existent k adevarat). Adevar recunoscut. ♦ (Despre persoane) Consacrat k autoritate in materie. Talent poetic unanim recunoscut. ♦ Marturisit declarat. Vina recunoscuta. ♦ (Jur.; despre un copil natural) Declarat k legitim. ♦ (Despre un guvern un stat etc.) Acceptat k indreptatzit sashi exercite puterea shi sa intretzina relatzii diplomatice cu alte state. 3. (Despre o pozitzie o formatzie militara etc.) Cercetat indeaproape cunoscut; care a facut obiectul unei recunoashteri (3).