RECTIFICÁRE rectificari s. f. Actziunea de a rectifica shi rezultatul ei. 1. Indreptare corijare. In principiu prin rectificarea sau altfel zis prin repararea unei bucatzi in versuri intzelegem fireshte prefacerea numai a expresiunii materiale adica a cuvintarii iar nu shi a gindirii adica a poeziei in ea insashi. CARAGIALE O. VII 473. ♦ (Concretizat) Nota prin care se rectifica ceva. 2. (Tehn.) Operatzie mecanizata de netezire foarte fina prin ashchiere a suprafetzei unei piese metalice cu ajutorul pietrelor abrazive. ♦ Distilare fractzionata prin care se separa dintrun amestec de lichide un component sau un grup de componentzi care reprezinta cantitativ majoritatea amestecului.