RECONSTRÚCTZIE reconstructzii s. f. Faptul de a reconstrui; reconstruire refacere recladire. De cite ori trec pe aci spune belgianul gasesc aceeashi veshnica mishcare de darimare shi reconstructzie. BART S. M. 43. ♦ (Lingv.) Stabilire a formei unui cuvint neatestat dintro limba care nu se mai vorbeshte sau dintro faza mai veche a limbii pe baza legilor de corespondentza fonetica; reconstruire. O reconstructzie trebuie sa se bazeze pe comparatzie deci in cazul limbii latine avem nevoie de concordantza mai multor limbi romanice. GRAUR S. L. 166.