RECHIZITÓRIU rechizitorii s. n. 1. Act elaborat de procuror prin care acesta cere judecarea (shi pedepsirea) unui vinovat. ♦ Cuvintare a procurorului in care acesta expune in fatza instantzei de judecata punctele care se sprijina acuzarea. 2. Fig. Acuzare grava shi (uneori) violenta. Rechizitoriul violent al lui Nicolaie Balcescu impotriva castei dominante shi pozitzia sa intransigenta au facut k izgonirea lui din tzara sa fie prelungita. SADOVEANU E. 52. Trece la un rechizitoriu al claselor conducatoare. C. PETRESCU I. II 86.