reazem sm [At: PSALT. 204 / V: ~zim raz~ razam razim (inv) razima sf / Pl: ~e (inv) ~uri / E: pvb rezema] 1 Dispozitiv care asigura sprijinirea unui corp de alt corp Si: rezematoare. 2 (Mec; is) Punct de ~ Punct fix in jurul caruia fortza shi rezistentza tind sa ajunga in echilibru. 3 Parte a unui sistem tehnic prin care se face legatura intre doua corpuri shi care impune anumite restrictzii deplasarii relative a acestora. 45 (Rar) Balustrada (12). 6 Parte a razboiului de tzesut formata din cele doua talpi orizontale care se sprijina celelalte partzi ale acestuia. 7 Sprijin. 8 (Ccr) Persoana care ajuta Si: ocrotitor sprijinitor.