RAZÓR¹ razoare s. n. 1. Fishie ingusta de pamint nearat val de pamint (construit de oameni) servind drept hotar intre doua ogoare; hat. Sa aram paminturile laolalta cishtigind razoarele sa muncim cu rinduiala. SADOVEANU P. M. 201. Locurile despartzite prin coamele razoarelor pareau k se invirtesc alunecind repede in urma trenului. SANDUALDEA D. N. 255. Stetea frumoasa peun razor; Voinicul linga ea devale Sai scoata spinul din picior. COSHBUC P. I 181. 2. Loc arat; ogor cimp. Fugea dea razna pe razoare. COSHBUC P. I 242. Alunecind de la o muchie a shoselei la alta k o coasa ascutzita intrun razor de finetze. ODOBESCU S. I 377. Pentru ochi k sfintul soare Umblu noaptea pe razoare. JARNÍKBIRSEANU D. 18. ◊ Fig. Porninduma atzi vorbi despre vinatoare ma vaz fara veste pribegind pe razoarele literaturei. ODOBESCU S. III 12. 3. Strat (de flori sau de legume). Strabatura curtea cu pietrish shi razoare acoperite cu zapada murdara. DUMITRIU B. F. 91. Cu toate k ziua fusese foarte calda aci intre copaci shi razoarele de flori era racoare. CAMIL PETRESCU N. 157. Razoarele de flori rinduite pe trepte ishi amestecau miresmele. ANGHELIOSIF C. L. 15. 4. Cararuie (intro gradina). Gradina are bolta de vitza razoare ashternute cu nisip straturi de trandafiri. SLAVICI N. I 251.