RAVASHÍT A ravashitzi te adj. Rascolit aflat in neorinduiala imprashtiat in dezordine. Nu face nimic raspunse un muncitor din comitet cu fatza subtzire cu parul ravashit. SAHIA N. 36. Niculina nu inceta sa se scuze k au gasit casa asha de ravashita shi pe ea descultza. REBREANU R. I 107. Uitinduse distras peste hirtiile ravashite... dete cu ochii de slova Anei. VLAHUTZA O. A. III 104. ◊ Fig. Obrajii i erau ravashitzi k de o spaima mare. SADOVEANU O. I 342. ♦ Fig. Tulburat dezorientat rascolit. Cu sufletele ravashite de cuvintele exarhului ele se rezemasera de cite un stilp cu ochii pironitzi in pamint neavind curaj sa vorbeasca. STANOIU C. I. 222.