RASPÚNDERE raspunderi s. f. Faptul de a raspunde; obligatzia de a raspunde de indeplinirea unei actziuni sarcini etc.; responsabilitate. ◊ Expr. A trage (sau a chema pe cineva) la raspundere = a obliga pe cineva sa dea socoteala de faptele sale a cere cuiva socoteala. A avea simtz de raspundere sau simtzul raspunderii = a fi conshtient de insemnatatea sarcinilor asumate sau primite a lucra cu ravna shi seriozitate pentru executarea lor. Pe raspunderea cuiva = pe garantzia (morala sau materiala a) cuiva. ♦ (Jur.) Consecintza rezultata din neindeplinirea unei obligatzii legale. V. raspunde.