RASPÚNDERE (< raspunde) s. f. 1. Obligatzia de a da seama de a raspunde (moral material etc.) de indeplinirea ori de neindeplinirea unor actziuni sarcini etc.; responsabilitate. ♦ (Dr.) R. colectiva = r. a unui organ colegial in intregul sau pentru executarea obligatziilor ce intra in atributziile sale potrivit legii. ◊ Expr. A trage (sau a chema pe cineva) la raspundere = a cere cuiva socoteala al face responsabil pentru faptele sale. ◊ Pe raspunderea cuiva = pe garantzia materiala sau morala a cuiva. 2. (Dr.) Consecintza a neindeplinirii din culpa a unei obligatzii. ◊ R. civila = obligatzia debitorului care nu a executat contractul sau a savarshit in afara de contract o fapta pagubitoare de a repara prejudiciul cauzat astfel (r. contractuala shi r. delinctuala). ◊ R. materiala = obligatzia angajatului de a repara paguba cauzata celui care la angajat. ◊ R. disciplinara = obligatzia de suportare de catre angajatul care a incalcat regulile de disciplina a muncii a unei pedepse (pedeapsa disciplinara). ◊ R. penala = suportarea unor pedepse de catre cel care savarsheshte o infractziune. ◊ R. internatzionala = suportarea de catre statul care a incalcat anumite norme de drept internatzional ori de catre persoana fizica vinovata a unor sanctziuni de ordin moral politic penal precum shi obligatzia de reparare a pagubelor astfel cauzate.