RASCOLÍRE rascoliri s. f. Actziunea de a rascoli shi rezultatul ei; ravashire dezordine scormonire zdruncinare. Fundul dubei in balansarile ei parea k se inaltza spre el k o rascolire de pamint. SAHIA N. 84. ♦ Fig. Agitatzie framintare tulburare. Era treaz in momentul acela insa atit de pornit in rascolirea lui incit femeile au crezut k... shia pierdut mintzile. PAS Z. I 226. Era destul un singur cuvint k sa trezeasca rascoliri shi sa intarite dureri amortzite. CAMIL PETRESCU U. N. 7.