RASARÍ rasár vb. IV. (Mai ales la pers. 3) Intranz. 1. (Despre ashtri in opozitzie cu apune) A se arata la orizont a aparea pe cer. Ce lumina shi totushi luna inca nu a rasarit. GIRLEANU L. 19. Cerul se inseninase shi luceafarul de ziua rasarise. SANDUALDEA U. P. 225. La steaua carea rasarit Eo caleatit de lunga K mii de ani iau trebuit luminii sa neajunga! EMINESCU O. I 234. ◊ (Cu o precizare care arata locul unde sau de unde apare sau pare k apare un astru) Din adincimi fara de margini A rasarit pe cer o stea. COSHBUC P. I 268. Dintro zare de codru soarele rasarea incet peun cer de un albastru cald shi fara pic de nor. VLAHUTZA O. A. 276. Rasare luna linishtit SHi tremurind din apa. EMINESCU O. I 179. 2. (Despre plante) A incoltzi shi a ieshi deasupra pamintului. [Calului] i vine alt gust: sa rupa un coltz de iarba care a rasarit delicat shi subtzire k un ac. SADOVEANU O. VIII 200. Iarba rasarise mai peste tot. CALINESCU E. O. I 267. Pomul nalt frumos rasare din samintza cea marunta. ALECSANDRI O. 196. ◊ (Prin analogie) Iau rasarit mustetzile. GANE la TDRG. ◊ (Poetic) Printre bolovanii drumului rasarisera totushi gizele marunte de primavara. C. PETRESCU A. 315. ◊ Fig. Satul Podenilor rasarise cindva de multa vreme aici in mijlocul Baraganului. MIHALE O. 37. Rasarea un orash k prin farmec Falnic spre cerul senin inaltzind auritele turnuri. ANGHELIOSIF C. M. II 98. «Subiecte» dragul meu cind shtii sa scrii itzi rasar in cale la fiece pas. VLAHUTZA O. A. II 28. ◊ (Poetic) Dar in pieptul lor rasare... Ce rasare? Ia un dor... ce se nashte din scinteia unui ochi farmacator. CREANGA P. 275. ◊ Expr. (Glumetz avind la baza un joc de cuvinte) Seamana dar nu rasare se spune pentru a respinge afirmatzia cuiva despre asemanarea intre doua lucruri sau doua persoane. (De obicei peiorativ) A rasari k ciupercile = a aparea in numar mare a se inmultzi peste masura. Cartzile au plouat scriitorii au rasarit k ciupercile. RUSSO S. 52. ♦ (Rar despre oameni) A capata viatza a se nashte. In neamul lui Orceag totzi barbatzii rasar pe lume maruntzi. STANCU D. 87. Omul cel vecinic din care rasare tot shirul de oameni trecatori. EMINESCU N. 54. ◊ Fig. Cind valuri afla un mormint Rasar in urma valuri. EMINESCU O. I 177. 3. A se ivi (din departare) a aparea (pe neashteptate) a intra (brusc sau treptat) in cimpul vizual al cuiva. Coborim o costisha shi un sat rasare cu case albe cu livezi incarcate de roada. SADOVEANU O. VI 232. Fara veste Pe la portzi rasar neveste Satul se deshteaptacum. TOPIRCEANU P. 57. In goana roibului un sol Cu friun dintzi shin capul gol Rasare creshten zari venind SHi zarile deabial cuprind. COSHBUC P. I 145. ◊ (Urmat de determinari locale) Deodata rasari inaintemi... usha deschisa a morii. SADOVEANU O. VI 13. O sumedenie de sticle shi pahare rasari pe mese. REBREANU I 33. Colon coltz acum rasare Un copil al nu shtiu cui. COSHBUC P. I 224. ◊ Fig. Ishi curma glasul brusc intilnind intristarea ce rasarise in ochii fetei. REBREANU I. 55. Un tzipat rasare Pe deal shi pe lunca. COSHBUC P. I 188. ◊ Expr. Ai rasari cuiva (ceva) in minte = ai veni cuiva in minte o amintire sau un gind neashteptat. Se luptase el cu gindul acesta il invinsese apoi il vazuse iar cum i rasare in minte. DUMITRIU N. 96. 4. A depashi un anumit nivel a se ridica peste... a ieshi in evidentza desprinzinduse sau izolinduse dintrun cadru. Capul lui Cheorghe Dima rasarea... cu citeva palme bune deasupra capetelor multzimii. GALAN Z. R. 34. Copaci roditori de toate soiurile rasareau de la briu in sus din finatzul inalt shi inflorit. HOGASH M. N. 150. Din zidurile arcate rasareau ferestre stralucite. EMINESCU N. 14. ◊ Fig. Dovada armoniei... rasare mai ales din versuri. MACEDONSKI O. IV 32. ◊ Tranz. fact. (Rar) [Nastasia] infrunta adunarea rasarindushi shi mai mult decit se cuvenea fruntea lucie. SADOVEANU M. C. 128. 5. (Despre copii) A se face mai mare a ajunge mai in virsta; a creshte. Cind a mai rasarit fetitza sho mina mama dupa vitzei sau cu boboceii... nu mai poate toata ziulica cata de papusha. SEVASTOS N. 2. ♦ (Regional despre aluat) A dospi a creshte. Dupa ce pinea pentru colaci se plamadeshte... dupa ce se framinta shi se lasa k sa rasara adica sa inceapa a creshte. PAMFILE CR. 5. 6. (Popular) A sari (in picioare) a tresari (din somn). Rasari in picioare shi cauta loc de trecere. SADOVEANU B 232. Intro martzi pe sub seara Gherghina vazu cum rasare din somn shi cum ishi mishca neincetat buzele parca ar fi vrut sa zvirle ceva de pe ele. SANDUALDEA D. N. 275. Arabii totzi rasar din cort Sami vada roibul cind il port. COSHBUC P. I 109. ◊ Fig. Iar izvorul prins de vraja Rasarea sunind din valuri. EMINESCU O. I 103. ♦ Fig. A interveni brusc in discutzie. Ai stat cam mult domnule negustor; noi ne grabim rasari cu indrazneala Gheorghitza. SADOVEANU B. 115. Prez. ind. pers. 2 shi: rasai (EMINESCU O I 213).