RASADÍ rasadesc vb. IV. Tranz. A muta un rasad in alt loc; a transplanta a sadi. SHi plopi inaltzi sai rasadeshti. LESNEA I. 118. Se gindea la vremea cind a rasadit el cireshul. MIRONESCU S. A. 82. [Florilor] de cind vam rasadit Tot cu lacrami vam stropit. SEVASTOS C. 10. ◊ Fig. Cine shtie daca nu cumva ea [legenda manastirii Argeshului] va fi fost rasadita pe tzarmurile rasaritene ale Mediteranei... de catre frincii teutonii shi normanii ratacitori. ODOBESCU S. II 508. Mindran cale miau ieshit Dorun mineau rasadit. ALECSANDRI P. III 460. (Refl.) Eu inca nam cercat [sa fumez] murmura unul cu glas slab; shi dorintza lui se rasadi parca in totzi. SADOVEANU O. VIII 138.