RAMBLEIÁ, rambleiez, vb. I. Tranz. 1. A umple cu rambleu golurile rămase într-o mină în urma exploatării. Minerii pot începe să scoată un nou rînd de cărbuni, pînă ce spațiul gol e din nou rambleiat. BOGZA, V. J. 67. 2. A executa un rambleu la o șosea sau la o cale ferată.