RACAÍ racai vb. IV. Tranz. (Despre pasari sau animale) A scormoni a scurma (pamantul) cu ghearele sau cu labele; p. ext. (despre oameni) a zgaria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument. ◊ Expr. A(l) racai (pe cineva) la inima = al chinui pe cineva gandul k trebuie sa faca un lucru shi nu la facut sau k shtie un lucru care intereseaza pe altul shi nul spune. ♦ A indeparta prin zgariere un invelish un strat. Formatzie onomatopeica.