PĂDURÓS, -OÁSĂ, păduroși, -oase, adj. (Despre un teren) Acoperit cu păduri. Departe, se ridică în cer munții albaștri și veșnici; dincoace, o umbră deasă supt coastele păduroase. SADOVEANU, M. 118. Dunărea, leneșă, își lunecă domol undele, încovoindu-se printre ostroavele pustii și păduroase. BART, S. M. 72. Valea Podenilor este o văgăună închisă din patru părți de dealuri păduroase. CARAGIALE, O. I 286.